luni, 22 octombrie 2012
vineri, 29 iunie 2012
Sara Vereş - Fabricarea sticlei
Fabricarea sticlei în romanul "Insula
Misterioasă" de Jules Verne
Jules Verne (1828-1905) este unul dintre cei mai mari scriitori
francezi şi un precursor al literaturii sciencefiction. Acest autor este
apreciat pentru operele legate de viitor, spaţiu, aer şi călătorii în
adâncurile mării. El a descris o modalitate de fabricare a sticlei în romanul "Insula misterioasă” "Cât priveşte substanţele ce intră în compoziţia
sticlei acestea sunt doar nisipul,creta şi soda (carbonat sau sulfat). Nisipul
se găsea pe plajă, creta se obţinea din var, soda din plantele marine şi huila
necesară pentru a încălzi cuptorul la temperatura cerută, în pământ.”
Sticlele sunt materiale amorfe (necristalizate) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai înalte se comportă ca lichidele subrăcite cu vâscozitate mare.Nu au punct de topire definit. Prin încălzire se înmoaie treptat,până la lichefiere ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare,presare,turnare şi laminare. Sticlele se obţin, în general, prin topire în cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de cuarţ,piatră de var,carbonat de sodiu (sau de potasiu) şi materiale auxiliare. Proprietăţile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziţia lor. Sticla de sodiu are compoziţia aproximativă 6SiO2·CaO·Na2O. Sticla de potasiu este rezistenta la variatii de temperatura. Se foloseste la fabricarea vaselor de laborator.
Sticlele sunt materiale amorfe (necristalizate) cu rezistenţă mecanică şi duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai înalte se comportă ca lichidele subrăcite cu vâscozitate mare.Nu au punct de topire definit. Prin încălzire se înmoaie treptat,până la lichefiere ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare,presare,turnare şi laminare. Sticlele se obţin, în general, prin topire în cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de cuarţ,piatră de var,carbonat de sodiu (sau de potasiu) şi materiale auxiliare. Proprietăţile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziţia lor. Sticla de sodiu are compoziţia aproximativă 6SiO2·CaO·Na2O. Sticla de potasiu este rezistenta la variatii de temperatura. Se foloseste la fabricarea vaselor de laborator.
Sara Vereş, clasa a VIII a A,
Şcoala cu clasele I-VIII "Avram Iancu" Baia Mare
Mihai Şerbu - Obţinerea acidului sulfuric
„ Acidul sulfuric este o substanţă foarte utilizată şi importanţa
unei ţări, se poate aprecia după cantitatea de acid sulfuric consumată. Acest
acid le putea folosi mai târziu la fabricarea lumânărilor, la tăbăcitul pieilor
etc.”
Jules
Verne- „Insula misterioasă”
Ce cantitate de SO3 trebuie introdusă în 400 kilograme soluţie H2SO4 80% pentru a obţine o soluţie de concentraţie
98%?
Masa de H2SO4 din solutie:
100 kg sol H2SO4.....................
80 kg H2SO4
400 kg sol H2SO4........................x
kg H2SO4
x= 320 kg H2SO4
Notăm
cu a, kg masa de SO3 introdusă în soluţia
de H2SO4.
Masa
de H2SO4 formata este :
a kg y kg
SO3 + H2O = H2SO43
80kg 98 kg
y= 1,225 a kg H2SO4
Masa totală de H2SO4 :
m = (320 + 1,225a) kg H2SO4
Din condiţia ca soluţia să aibă concentraţia de 98%se determină masa de
SO3:
100 kg sol H2SO4 ........................98 kg H2SO4
(400+a) kg sol H2SO4.................(320
+1,225a) kg H2SO4
Valoare lui a este:
a= 293,88 kg SO3
Elev: Şerbu Mihai clasa a VIII-a A
Profesor: Păşcuţ
Elda
Şcoala cu cls I-VIII „Avram Iancu”
Baia Mare,
Maramureş
Ariana Miclăuş - Nitroglicerina
"Zguduitura produsă de suflul exploziei fu atât de
puternică, încât stâncile Hornurilor vibrară, iar oamenii, deşi se aflau la o
departare de două mile, fură aruncaţi la pământ. Se ridicară apoi şi urcară iar
pe platou, alergând spre locul unde malul lacului trebuia să fi fost despicat
de explozie...."
Jules Verne, “Insula Misterioasă”
Cunoscând reacţia care
are loc la explozia nitroglicerinei:
4C3H 5(ONO2)3→12CO2+10H2O+6N2+O2
Calculaţi:
a) Volumul total al gazelor (c.n.) rezultate
la explozia unei mase de 1000 kg
nitroglicerină cu 9,2% impurităţi;
b) Cantitatea de apă rezultată în kmoli şi
kg.
Miclăuş Ariana, clasa aVIII-a A Profesor: Păşcuţ Elda Şcoala
cu clase I-VIII, “Avram Iancu”
a) Calculăm masa
de nitroglicerina pură:
100 kg nitroglicerina
impură ......................................................9,2 kg impurităţi
1000 kg
nitroglicerina impură..................................................... X kg
impurităţi
X= 92 kg impurităţi
1000-92=908
kg nitroglicerina
908 kg y m3 n
kmoli z m3 u m3
4C3H5(ONO2)3
→ 12CO2 + 10H2O + 6N2 + O2 
4·227 kg 12·22,4 m3 10 kmoli 6·22,4 m3 22,4 m3
Volumul gazelor
rezultate din reacţie:
y=268,8m3
CO2
z=134,4m3 N2
u=22,4m3 O2
Vtotal=425,6m3
gaze
b) Cantitatea de
apă din reacţie este:
n=10
kmoli H2O
1 kmol
H2O.................................. 18kg H2O
10 kmol H2O....................................m
kg H2O
m= 180 kg H2O
Elena Gâlcă - Obţinerea varului stins
,,Cyrus Smith, transportă pe o targă din nuiele împletite
mai multe încărcături de carbonat de calciu, pietre din cele obişnuite care se
găseau din belşug la nordul lacului. Aceste pietre, descompuse de căldură,
dădură un var foarte gras, ce-şi mărea volumul prin stingere, dar la fel de
curat ca acela obţinut prin calcinarea cretei sau a marmorei’’
Jules
Verne, „Insula Misterioasă”
Problemă:
240 kg de calcar cu un conţinut
de 10% C se supun descompunerii termice.
Se
cere:
a)
Conţinutul
procentual al calcarului în CaCO3;
b)
Masa de apă
necesară pentru a obţine soluţie de var stins de concentraţie 4%.
Gîlcă Elena, cls. a VIII-a A
Profesor:
Păşcuţ Elda
Şcoala
,,AVRAM IANCU’’, Baia Mare
Rezolvare
a)
Masa de carbon din
calcar este:
100kg
calcar..............................10kg C
240kg
calcar..............................X kg C
X= (240x10):100
X=24 kg C
Calculăm masa
de carbonat de calciu, respectiv conţinutul calcarului în CaCO3:
100 kg CaCO3................................12
kg C
Y kg CaCO3................................24
kg C
Y=(100x24):12
Y=200 kg CaCO3
pur
240kg
calcar..........................200 kg CaCO3 pur
100 kg calcar
.............................Z kg CaCO3 pur
Z=(100x200):240
Z=83,33% CaCO3
b)
Calculăm cantitatea
de CaO şi masa de var stins obţinută:
200kg p kmoli
= CaCO3 CaO +
CO2
100kg 1 kmol
P= 200:100
P=2 kmoli
CaO
2
kmoli m kg u kg
CaO +
H2O = Ca(OH)2
1
kmol 18 kg 74 kg
u= 2x74
u= 148 kg
Ca(OH)2
Cantitatea totală
de apă necesară obţinerii soluţiei de var stins este:
ma (totală) = m (reacţionată) + m’
(din sol. Ca(OH)2)
m= 2x18
m=36 kg apă
reacţionată
100 kg solCa(OH)2.............96 kg
H2O...............4 kg Ca(OH)2
m’ kg H2O...........148 kg Ca(OH)2
m’= (96x148):4
m’=3552 kg apă în sol
de Ca(OH)2
ma
(totală) = 36 kg + 3552 kg
ma
(totală) = 3588 kg H2O
Cristina Felecan - Fabricarea acidului azotic
Cyrus Smith avea nevoie, pentru preparatele sale viitoare, de
încă o substanţă, de azotatul de potasiu. Din fericire, de data aceasta, natura
îi sări în ajutor. Harbert descoperi în nordul insulei, la poalele Muntelui
Franklin un zăcământ de salpetru, iar lor nu le mai rămanea de făcut decat să
purifice sărurile găsite.
Jules
Verne, “ Insula Misterioasă”
Pentru obtinerea HNO3 se tratează salpetru de India cu soluţie H2SO4 98%,
în exces de 10% ; ştiind că s-au obţinut 600 kg soluţie HNO3 63%, se cere:
a) masa de salpetru de India de puritate 75 % utilizată;
b) masa de soluţie H2SO4 luată în lucru;
c) cantitatea de K2SO4 obţinută in
kmoli şi kg.
Felecan Cristiana, clasa
a VIII-a A,
Profesor:
Păşcuţ Elda
Şcoala cu Clasele I – VIII “Avram
Iancu”
Baia Mare
a) Masa de acid azotic din
solutie:
100 kg sol HNO3 ….............. 63
kg HNO3
600 kg sol HNO3….............. x
kg HNO3
x = 378 kg HNO3
y kg
u kg n kmoli
378 kg
2KNO3 + H2SO4 → K2SO4 + 2HNO3
2·101 kg 98 kg 1 kmoli
2·63 kg
Masa de azotat de potasiu pură, respectiv cu
impurităţi este:
y = 606 kg NaNO3 pur
100 kg salpetru de India impur ….............. 75 kg KNO3 pur
z kg salpetru de India impur
................. 606 kg KNO3 pur
z = 808 kg salpetru
de India impur
b) Masa de acid sulfuric
consumată:
u = 294 kg H2SO4
Dar se lucrează cu un exces de
10% :
110 kg H2SO4 total ............... 100 kg H2SO4 consumat .............. 10 kg HNO3 exces
v kg H2SO4 total …........... 294 kg H2SO4 consumat
v = 323,4 kg H2SO4
Masa de soluţie H2SO4 luata in lucru este:
100 kg sol H2SO4 …............. 98 kg H2SO4
m kg sol H2SO4 …............. 323,4 kg
H2SO4
m = 330 kg sol H2SO4
c)
Cantitatea
de sulfat de potasiu obtinuta:
n = 3 kmoli K2SO4
1 kmol K2SO4 …............. 174 kg K2SO4
3 kmoli K2SO4 …............ m' kg K2SO4
m' = 522 kg Na2SO4
luni, 11 iunie 2012
Bianca Bertea - Obţinerea acidului sulfuric
Cyrus Smith alese, în spatele Hornurilor, un loc cât mai
plat. Pe aceasta puse o grămadă de crengi şi de surcele, peste care aseză
bucaţele de pirită, sprijinite una de alta; acoperi apoi totul cu un strat
subţire de pirită, sfărâmată mărunt.
Jules
Verne,“Insula misterioasă”
Problema:
1 tona de pirită impurificată cu sulf conţine, în procente de masă, 58% sulf.
Să se calculeze:
a)
puritatea
piritei
b) masa de soluţie H2SO4 98% care se obţine,
dacă randamentul global este de 80%
Bertea Bianca, clasa a VIII-a A
Bertea Bianca, clasa a VIII-a A
Prof. Păşcuţ Elda
Şcoala
Avram Iancu, Baia-Mare
Rezolvare:
a)
100 kg
pirită impură .................... 58 kg S
1000 kg pirită impură
.................. x kg S
x=580 kg S
Notăm cu ,,a’’ kg masă de pirită pură, FeS2
120 kg
FeS2 ..................... 64 kg S
a kg
FeS2 ...................... y kg S
y=0,5333a
kg S
Masa totală de sulf, din pirita pură şi sulf ca
impurităţi, este:
0,5333a+ (1000-a) =580
a= 900 kg FeS2 pură
Puritatea piritei este:
1000 kg pirită impură ....................
900 kg FeS2 pură
100 kg pirită impură ....................
p kg FeS2 pură
P=90% FeS2
b) Pentru calcularea
acidului sulfuric avem în vedere un bilanţ pentru elementul sulf:
98 kg H2SO4 ....................
32 kg S
Z kg H2SO4 .................... 580 kg S
z=1776,25 kg H2SO4
Dar randamentul global
este de 80%:
100 kg H2SO4 total .................... 80 kg H2SO4 obţinut
1776,25 kg H2SO4
..................... u kg H2SO4 obţinut
u=1421
kg H2SO4
Masa de soluţie de acid
sulfuric:
100 kg sol H2SO4 .................... 98 kg H2SO4
m kg sol H2SO4 ..................... 1421 kg H2SO4
m=1450 kg sol H2SO4
marți, 8 mai 2012
Medan Denisa - Jules Verne şi lecţia de chimie
Se ştie
că o carte îţi oferă drumul spre tărâmuri necunoscute. Când însă propunerea
lecturii unei opere beletristice vine în timpul orei de chimie, lucrurile iau
brusc o turnură stranie. Şi totuşi... Nimic nu mai pare bizar când afli numele
autorului cu a cărui pagini scrise urmează să te întâlneşti – Jules Verne.
Autorul
se numără printre puţinii scriitori care îţi permit să faci – cu imaginaţia, e
drept! – o călătorie spre centrul Pământului, să cobori la 20000 de leghe sub
mări sau să străbaţi calea de la Pământ la Lună.
Noi,
câţiva elevi de la Şcoala „Avram Iancu”, coordonaţi de prof. Păşcuţ Elda ne-am
refugiat într-o zi de vineri pe o insulă misterioasă, la invitaţia colegilor de
la Şcoala „Traian Vuia” din Tăuţii Măgherăuş (director Aneta Pop). E adevărat,
insula luase forma Bibliotecii Judeţene, un loc în care „naufragiază” multe
persoane, tocmai pentru că poate să se transforme într-un refugiu extrem de
plăcut.
Opera
lui Jules Verne ne era, în bună parte, cunoscută. Citisem deja câteva cărţi,
iar în urmă cu un an ne documentasem, în timpul unei ore de limba română,
despre legătura scriitorului cu România, pornind de la „Castelul din Carpaţi”.
Acum, însă, i-am studiat opera dintr-un alt unghi, acela al descoperirilor din
domeniul chimiei: fabricarea acidului sulfuric, a cărămizilor, a acidului
azotic, a săpunului. Nu am fost deloc dezamăgiţi! Aceste descoperiri par şi mai
spectaculoase când ne raportăm la perioada în care a trăit autorul: 1828-1905.
Îndemnul meu? Citiţi! Opera lui Jules Verne vă va dezvolta şi imaginaţia, dar şi cunoştinţele ştiinţifice
Medan Denisa, clasa
a VIII-a A,
Şcoala „Avram Iancu” Baia Mare
joi, 1 martie 2012
Forumul inovatorilor în educație, Brașov, 1-2 martie 2012
Standul Liceului "Traian Vuia" Tăuții Măgherăuș
 |
| Director, prof. Aneta Pop |
Turul Clasei Virtuale
Postere promovare
marți, 21 februarie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)