Elena Gâlcă - Obţinerea varului stins

,,Cyrus Smith, transportă pe o targă din nuiele împletite mai multe încărcături de carbonat de calciu, pietre din cele obişnuite care se găseau din belşug la nordul lacului. Aceste pietre, descompuse de căldură, dădură un var foarte gras, ce-şi mărea volumul prin stingere, dar la fel de curat ca acela obţinut prin calcinarea cretei sau a marmorei’’

                          Jules Verne, „Insula Misterioasă”

Problemă:

240 kg de calcar cu un conţinut de 10% C se supun descompunerii termice.

Se cere:

a)     Conţinutul procentual al calcarului în CaCO₃;

b)    Masa de apă necesară pentru a obţine soluţie de var stins de concentraţie 4%.

                                     Gîlcă Elena, cls. a VIII-a A

                                     Profesor: Păşcuţ Elda

                                     Şcoala ,,AVRAM  IANCU’’, Baia Mare

Rezolvare

a)     Masa de carbon din calcar este:

100kg calcar..............................10kg C

240kg calcar..............................X kg C

X= (240x10):100

X=24 kg C

Calculăm masa de carbonat de calciu, respectiv conţinutul calcarului în CaCO₃:

100 kg CaCO₃................................12 kg C

     Y kg CaCO₃................................24 kg C

Y=(100x24):12

Y=200 kg CaCO₃ pur

240kg calcar..........................200 kg CaCO₃ pur

100 kg calcar .............................Z kg CaCO₃ pur

Z=(100x200):240

Z=83,33% CaCO₃

b)    Calculăm cantitatea de CaO şi masa de var stins obţinută:

               200kg                 p kmoli

      =               CaCO₃               CaO     +   CO₂

               100kg                 1 kmol

                                   P= 200:100

                                   P=2 kmoli CaO

              

              2 kmoli       m kg                           u kg

CaO      +    H₂O             =          Ca(OH)₂

               1 kmol       18 kg                          74 kg

                                         u= 2x74

                                         u= 148 kg  Ca(OH)2

Cantitatea totală de apă necesară obţinerii soluţiei de var stins este:

 m_a (totală) = m (reacţionată) + m’ (din sol. Ca(OH)₂)

                          

                           m= 2x18

                           m=36 kg apă reacţionată

 100 kg solCa(OH)₂.............96 kg H₂O...............4 kg Ca(OH)₂

                                                 m’ kg H₂O...........148 kg Ca(OH)₂

                          

                           m’= (96x148):4

                           m’=3552 kg apă în sol de Ca(OH)₂

                 m_a (totală) = 36 kg + 3552 kg

m_a (totală) = 3588 kg  H₂O 

Cristina Felecan - Fabricarea acidului azotic

Cyrus Smith avea nevoie, pentru preparatele sale viitoare, de încă o substanţă, de azotatul de potasiu. Din fericire, de data aceasta, natura îi sări în ajutor. Harbert descoperi în nordul insulei, la poalele Muntelui Franklin un zăcământ de salpetru, iar lor nu le mai rămanea de făcut decat să purifice sărurile găsite.

                                                       Jules Verne, “ Insula Misterioasă”

           Pentru obtinerea HNO₃ se tratează salpetru de India cu soluţie H₂SO₄ 98%, în exces de 10% ; ştiind că s-au obţinut 600 kg soluţie HNO₃ 63%, se cere:

a) masa de salpetru de India de puritate 75 % utilizată;

b) masa de soluţie H₂SO₄ luată în lucru;

c) cantitatea de K₂SO₄  obţinută in kmoli şi kg.

                                                        Felecan Cristiana, clasa a VIII-a A,

                                                        Profesor: Păşcuţ Elda

                                                        Şcoala cu Clasele I – VIII “Avram Iancu”

Baia Mare

  a) Masa de acid azotic din solutie:

100 kg sol HNO₃ ….............. 63 kg HNO₃

600 kg sol HNO₃….............. x kg HNO₃

x = 378 kg HNO₃

           y kg             u kg            n kmoli       378 kg

         2KNO₃ + H₂SO₄   →  K₂SO₄ + 2HNO₃

         2·101 kg       98 kg          1 kmoli       2·63 kg

   Masa de azotat de potasiu pură, respectiv cu impurităţi este:

y = 606 kg NaNO₃ pur

100 kg salpetru de India impur ….............. 75 kg KNO₃ pur

    z kg salpetru de India impur ................. 606 kg KNO₃ pur

z = 808 kg salpetru de India impur

  b) Masa de acid sulfuric consumată:

u = 294 kg H₂SO₄      

  Dar se lucrează cu un exces de 10% :

110 kg H₂SO₄ total ............... 100 kg H₂SO₄ consumat .............. 10 kg HNO₃ exces

    v kg H₂SO₄ total …........... 294 kg H₂SO₄ consumat

v = 323,4 kg H₂SO₄

  Masa de soluţie H₂SO₄ luata in lucru este:

100 kg sol H₂SO₄ …............. 98 kg H₂SO₄

   m kg sol H₂SO₄ …............. 323,4 kg H₂SO₄

m = 330 kg sol H₂SO₄

c)     Cantitatea de sulfat de potasiu obtinuta:

n = 3 kmoli K₂SO₄

1 kmol K₂SO₄ …............. 174 kg K₂SO₄

3 kmoli K₂SO₄ …............ m' kg K₂SO₄

m' = 522 kg Na₂SO₄

        

Bianca Bertea - Obţinerea acidului sulfuric

            Cyrus Smith alese, în spatele Hornurilor, un loc cât mai plat. Pe aceasta puse o grămadă de crengi şi de surcele, peste care aseză bucaţele de pirită, sprijinite una de alta; acoperi apoi totul cu un strat subţire de pirită, sfărâmată mărunt.

                                               Jules Verne,“Insula misterioasă”

Problema:

         1 tona de pirită impurificată cu sulf conţine, în procente de masă, 58% sulf.

Să se calculeze:

a)     puritatea piritei

b)    masa de soluţie H2SO4 98% care se obţine, dacă randamentul global este de 80%    


                                                                              Bertea Bianca, clasa a VIII-a A

              Prof. Păşcuţ Elda

            Şcoala Avram Iancu, Baia-Mare

Rezolvare:

a)     100 kg pirită impură .................... 58 kg S

1000 kg pirită impură .................. x kg S

         x=580 kg S

Notăm cu ,,a’’ kg masă de pirită pură, FeS2

         120 kg FeS2 ..................... 64 kg S

           a kg  FeS2 ...................... y kg S

                   y=0,5333a kg S

Masa totală de sulf, din pirita pură şi sulf ca impurităţi, este:

         0,5333a+ (1000-a) =580

                   a= 900 kg FeS2  pură

  Puritatea piritei este:

    1000 kg pirită impură .................... 900 kg FeS2 pură

      100 kg pirită impură .................... p kg FeS2 pură

                   P=90% FeS2

b)    Pentru calcularea acidului sulfuric avem în vedere un bilanţ pentru elementul sulf:

98 kg H2SO4 .................... 32 kg S

  Z kg H2SO4 .................... 580 kg S

         z=1776,25 kg H2SO4

         Dar randamentul global este de 80%:

                   100 kg H2SO4 total .................... 80 kg H2SO4 obţinut

                   1776,25 kg H2SO4 ..................... u kg H2SO4 obţinut

                            u=1421 kg H2SO4

         Masa de soluţie de acid sulfuric:

                   100 kg sol H2SO4 .................... 98 kg H2SO4

                     m kg sol H2SO4 ..................... 1421 kg H2SO4

                            m=1450 kg sol H2SO4

Medan Denisa - Jules Verne şi lecţia de chimie

Se ştie că o carte îţi oferă drumul spre tărâmuri necunoscute. Când însă propunerea lecturii unei opere beletristice vine în timpul orei de chimie, lucrurile iau brusc o turnură stranie. Şi totuşi... Nimic nu mai pare bizar când afli numele autorului cu a cărui pagini scrise urmează să te întâlneşti – Jules Verne.

Autorul se numără printre puţinii scriitori care îţi permit să faci – cu imaginaţia, e drept! – o călătorie spre centrul Pământului, să cobori la 20000 de leghe sub mări sau să străbaţi calea de la Pământ la Lună.

Noi, câţiva elevi de la Şcoala „Avram Iancu”, coordonaţi de prof. Păşcuţ Elda ne-am refugiat într-o zi de vineri pe o insulă misterioasă, la invitaţia colegilor de la Şcoala „Traian Vuia” din Tăuţii Măgherăuş (director Aneta Pop). E adevărat, insula luase forma Bibliotecii Judeţene, un loc în care „naufragiază” multe persoane, tocmai pentru că poate să se transforme într-un refugiu extrem de plăcut.

Opera lui Jules Verne ne era, în bună parte, cunoscută. Citisem deja câteva cărţi, iar în urmă cu un an ne documentasem, în timpul unei ore de limba română, despre legătura scriitorului cu România, pornind de la „Castelul din Carpaţi”. Acum, însă, i-am studiat opera dintr-un alt unghi, acela al descoperirilor din domeniul chimiei: fabricarea acidului sulfuric, a cărămizilor, a acidului azotic, a săpunului. Nu am fost deloc dezamăgiţi! Aceste descoperiri par şi mai spectaculoase când ne raportăm la perioada în care a trăit autorul: 1828-1905.

Îndemnul meu? Citiţi! Opera lui Jules Verne vă va dezvolta şi imaginaţia, dar şi cunoştinţele ştiinţifice

Medan Denisa, clasa a VIII-a A,

Şcoala „Avram Iancu” Baia Mare

Forumul inovatorilor în educație, Brașov, 1-2 martie 2012

Standul Liceului "Traian Vuia" Tăuții Măgherăuș

Director, prof. Aneta Pop

http://www.eos.ro/

 Turul Clasei Virtuale

Postere promovare

Poze cu chimiști la Biblioteca "Petre Dulfu" BM!

Lecţii de chimie în romanele lui Jules Verne

LA SECŢIA PENTRU COPII A BIBLIOTECII JUDEŢENE "PETRE DULFU" BAIA MARE

• Alina ANDREICA (Glasul Maramuresului)

Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare a găzduit vineri activitatea cu titlul "Lecţii de chimie în romanele lui Jules Verne".

Activitatea a fost realizată de clasele de excelenţă (a-VII-a şi a VIII-a) de la 

• Şcoala "Traian Vuia" din Tăuţii Măgherăuş (director, prof. Aneta Pop) 

• Şcoala "Avram Iancu" (prof. Elda Păşcuţ)  

• Colegiul Naţional "Vasile Lucaciu" Baia Mare (prof. Magdalena Covaci).

Clasic is Magic! "Insula misterioasă"

Activitatea a constat în lecturarea unor fragmente din opera lui Jules Verne (pasaje din volumele "Insula Misterioasă") şi s-a discutat din punct de vedere chimic despre aceste fragmente, cu ajutorul doamnelor profesoare.

Activitatea a fost completată şi de vizionarea unui film despre descoperirile din domeniul chimiei din opera lui Jules Verne: fabricarea acidului sulfuric, acidului azotic, obţinerea cărămizilor, obţinerea săpunului, obţinerea metalelor în stare pură şi a aliajelor.

Obținerea H2SO4 (vitriol!)

"Jules Verne nu mai are pentru nimeni nevoie de prezentare. Călătoriile sale sunt o aventură mirifică, o descindere a minţii deopotrivă în universul ştiinţei şi în imaginar", a precizat prof. Aneta Pop. 

Secţia pentru copii a Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" i-a aşteptat pe copii cu o expoziţie de carte cuprinzând toate volumele, ediţii diferite din opera lui Jules Verne existente în fondul Secţiei.



Așteptăm comentariile voastre!

Ambrus Levente - Fabricarea cărămizilor

„Coloniştii ajunseră pe terenul explorat. Era alcătuit din argilă roşie care se foloseşte la fabricarea cărămizilor. Prelucrarea ei nu prezenta nici o dificultate. Era de ajuns ca argila să fie degresată cu nisip, să i se dea forma cărămizilor şi să fie arse la căldura unui foc de lemne.”

Eu vă propun următoarea problemă (după ce aţi rezolvat-o, puteţi confrunta rezultatele cu ale mele):

Se dă formula argilei:    2SiO2∙Al2O3∙3H2O

Să se calculeze:            

a)  Masa moleculară

b)  Compoziția procentuală

c)  Procentul de apă din argilă

Rezolvare: 

a)   M2 Si O2 ∙ Al2 O3 ∙ 3H2O =  2∙28 + 10∙16 + 2∙27 + 6∙1 = 56 + 160 + 54 + 6 = 276 u.a.m

b) 276 g 2SiO2 ∙ Al2O3 ∙ 3H2O ....... 56g Si .......... 160g O........ 54 g Al....... 6 g H

      100 g ............................................. x .................. y ................. z ............... p

           100∙56

X = −−−−−−−− =  20,28% Si

             276

          100∙160   

Y = −−−−−−−− = 57,97% O

                                            276  

                                     100∙54

                             Z = −−−−−−− =  19,56% Al

                                       276       

                                        100∙6

                              P = −−−−−−− =  2,17% H
                                        276 

c)  276 g argilă ............. 56 g   H2O
        100..........................   x  

                        

                                    100∙56

                          X = −−−−−−−  =  20,28 %  H2O

                                      276

Am găsit informaţii foarte interesante despre argilă la următoarea adresă:

http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/PRODUSE-CERAMICE13718.php

                                   Ambrus  Levente, cls. a VII-a A, 
Liceul Traian Vuia Tăuţii-Măgherăuş

Derecskei Norbert - Fabricarea sticlei

„Substanţele  care intră în compoziţia sticlei sunt doar nisipul, creta şi soda. Or, ţărmul le furniza nisipul, varul furniza creta, plantele marine furnizau soda, piritele furnizau acidul sulfuric, iar subsolul le furniza cărbunele pentru a încălzi cuptorul la temperatura dorită.
La 28 martie cuptorul ardea cu flacără mare. O sută părţi de nisip, treizeci şi cinci de cretă, patruzeci de sulfat de sodiu, amestecate cu trei părţi de praf de cărbune compuneau substanţa depusă în creuzete de pământ refractar...”

Vă propun următoarea problemă:

Sticla de potasiu, utilizată pentru obținerea vaselor de laborator datorită rezistenței termice și chimice mari, conține:  32,94% Si,        43,92% O,    7,84% Ca.

Aflați formula chimică a sticlei de potasiu!

Rezolvare:

32,94 + 43,92 + 7,84 = 84,7

100 - 84,7 = 15,3   →  sticla conţine 15.3% K

                                                                                  
Si: 32,94 / 28 = 1,17 ;   1,17 / 0,19 =  6,15                                                                              

                                 

                                                                                                                                           

                                                                                

O:   43,92 / 16 = 2,74  ;   2,74 / 0,19 = 14,42                                                                

                                                                                      

                                                                                                                  

Ca:   7,84 / 40 = 0,41;   0,19 / 0,19 = 1                                              

                                 

                                                                

K:   16,3 / 39 = 0,41;   0,41 / 0,19 = 2,15                                   

                                                    

         

→    Si6O14CaK2

Formula corectă: 6SiO2 ∙ CaO ∙ K2O                    

                                                                                                             

 Derecskei Norbert, cls. a VII-a A, 
Liceul „Traian Vuia” Tăuţii-Măgherăuş 

                            

Jules Verne, the master of science fiction

Astăzi, celebrăm 184 de ani de la nașterea lui Jules Verne, unul dintre părinții fondatori ai sci­ence fic­tion și al doilea cel mai tradus autor al lumii după Agatha Christie.

Scriitorul este onorat în mod special în Nantes, oraşul său natal, şi la Amiens, unde a trăit. 
Interviuri: Pierre DEVIMME, al cărui unchi l-a cunoscut personal pe Jules Verne și Jean-Paul DEKAISSI, ultimul nepot al scriitorului, director al casei Jules Verne din Amiens.